Clima - referat

Clima - referat

Marime: 12 kb
Descarcari: 19213

CLIMA Clima este efectul pe termen lung al radiatiei solare asupra suprafetei variate si asupra atmosferei Pamântului, care se manifesta prin schimbari ale factorilor atmnosferici în timp ce acesta se roteste. Cel mai bine poate fi înteleasa ca media schimbarilor de temperatura anuale combinata cu media precipitatiilor dintr-o anumita zona geografica. Uscatul si marea fiind foarte diferite, reactioneaza diferit cu atmosfera terestra, unde masele de aer circula permanent. Variatiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr-o anumita zona geografica constituie VREMEA, în timp ce CLIMA este sinteza pe termen lung a acestora. Vremea este determinata de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vântului, presiunea atmosferica, turbulenta aerului, cantitatea si felul precipitatiilor. Acesti factori se masoara cu instrumente specifice - termometre, barometre, hidrometre, giruete s.a. Valorile masurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informatii despre clima unei regiuni. Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate si specificitate. Cuvântul CLIMA vine din limba greaca, unde klima înseamna înclinatia soarelui. Clima este influentata în principal de radiatia solara si variatiile sale anuale, de latitudine, dar si de structura complexa a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales muntii si dealurile). Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de viata de pe Pamânt, microorganisme, plante, insecte, animale, pasari si oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin: * modificarea scoartei terestre * taierea padurilor * secarea lacurilor, baltilor si mlastinilor * poluarea industriala. Cele mai periculoase modificari climaterice produse de om sunt cele datorate poluarii industriale în atmosfera cu bioxid de carbon si cu freon. Poluarea cu bioxid de carbon în cantitati foarte mari produce efectul de sera, adica încalzirea excesiva a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaza stratul protector de ozon din paturile înalte ale atmosferei care ne apara de radiatiile ultraviolete. FACTORII GENETICI AI CLIMEI Factori Radiativi Energia radiana provenita de la soare (constanta solara)constituie principala sursa pentru geneza elementelor climatice, a climei in general si a nuantelor sale teritoriale. Expresia cea mai clara o reprezinta radiatia solara totala anuala. Bilantul radiativ (Q) reprezinta diferenta dintre radiatia primita (S, D, A) si cea cedata (R, T) la contactul cu suprafetei terestre cu atmosfera. El se exprima astfel: Q=(S+D+A) -(R+T) unde: S - radiatia directa D - radiatia difuza A - radiatia atmosferei R - radiatia reflectata de suprafata terestra T - radiatia terestra Factorii Dinamici Principalele sisteme de vanturi , cu influenta puternica asuprei climei zonelor si regiunilor pe care le strabat, sunt: * Alizeele - in zona lor de formare creaza un deficit de umiditate (=>deserturi tropicale) * Musonii - aduc precipitatii foarte mari in S si SE Africii * Circulatia vestica (Vanturile de Vest) dintre 40 si 60 de grade latitudine (nordica si sudica) ce se desfasoara in lungul paralelelor (V->E) si aduce precipitatii spre interiorul continentelor * Vanturile polare - racesc regiunile apropiate cercurilor polare * Miscarea convergenta a aerului din zona intertropicala (calmele ecuatoriale) are precipitatii bogate si o nebulozitate ridicata Factori fizico-geografici Factorii fizico-geografici, care tin de caracteristicile suprafetei terestre, nuanteaza foarte mult elementele climatice si tipurile de clima. Cei mai semnificativi sunt: * raportul dintre uscat si apa (oceane si mari) * relieful (prin altitudine, expunere, orientarea maselor montane) * curenti aceanici * lacurile si fluviile mari * stratul de zapada si gheata * vegetatia * activitatile societatii omenesti ELEMENTELE CLIMATICE MAJORE Temperatura aerului. Repartitia geografica Temperatura medie anuala scade din zoma intertropicala (>20grade C) spre zona temperata (20grade C - 0grade C) si mai accentuat, in zona rece (<0 grade C) Temperatura medie anuala cea mai ridicata este >28 grade C (in Sahara, vestul Peninsulei India si in vestul Mexicului) Temperatura medie anuala cea mai scazuta este diferita: * in Arctica ajunge la -15grade C, -20grade C (Arhipelagul canadian, in jurul Polului Nord si in nordul Siberiei) * in Antarctida este de -15, -20 grade C in zona de tarm, dar ajunge in centrul continentului la -40, -50 grade C (polul Sud) Diferentele de temperatura (amplitudinea) dintre limitele de vara si de iarna sunt mari in zonele polare si foarte mici in apropierea Ecuatorului. Temperatura aerului se modifica in cursul unezi zile (cele mai mari diferente de la zi la noapte sunt in Sahara) si scade cu inaltimea. Precipitatiile atmosferice. Repartitia geografica Formarea precipitatiilor este o censecinta a schimbarilor de faza ale apei si a circuitului apei in natura. Apa se gaseste simultan in natura in cele 3 forme: vapori de apa, apa in stare lichida si gheata, de aceea , ea reprezinta factorul dominant al apei si al formarii precipitatiilor. Procesul de evaporare duce la formarea norilor, iar procesul de condensare la formarea precipitatiilor. Transferul apei sub diferite forme (intre ocean, atmosfera si continente) formeaza circuitul apei in natura. Precipitatiile atmosferice sunt un element important al formarii tipurilor de vreme si de clima. Astfel, vremea secetoasa sau ploioasa se defineste in raport cu cantitatea de precipitatii cazute in acel interval de timp, iar clima "oceanica" sau "tropical uscata", in raport cu cantitatea lor multianuala. Vanturile. Repartitia geografica In afara vanturilor polare, a celor de vest si a alizeelor (denumite permanente), exista vanturi periodice (musonii, brizele marine si montane), ocazionale (ciclonii tropicali) si numeroase vanturi locale (foehnul) TIPURILE DE CLIMA Climatologia este stiinta care se ocupa cu studiul climei, cu identificarea si definirea tipurilor de clima Clima nu este uniforma pe suprafata terestra, datorita actiunii combinate a factorilor genetici. Proprietatea elementelor climatice au un caracter zonal. In acest caz vorbim de zonalitatea climei, care este determinata de forma Pamantului, inclinarea axei si miscarea de revolutie. Factorii substratului (caracterul uprafetei terestre) si dinamica atmosferica nuanteaza si amplifica foarte mult repartitia strict zonala a radiatiei solare. Tipurile de clima (sau climatele) redau caracteristici ale temperaturii aerului, vanturilor, precipitatiilor precum si a altor elemente, prin ceea ce au specific in raport cu alte regiuni mai apropiate sau indepartate. Clima unor regiuni de pe glob este descrisa prin termeni generici, stabiliti dupa zonele unde aceste caracteritici se pot observa cel mai bine. Din acest punct putem trasa mai multe zone climaterice, care sunt asezate sub forma unor centuri în jurul Ecuatorului, pâna la poli în fiecare dintre emisfere. Zonele climaterice respective pot fi diferentiate dupa aria vânturilor dominante, dupa scara temperaturilor, dupa scara precipitatiilor sau dupa raspândirea vegetatiei si a faunei. Exista numeroase clasificari ale zonelor climatice care împart globul în sase zone climatice principale (numite A, B, C, D, E si H) si apoi în subzone climatice în functie de temperatura medie si de natura precipitatiilor. Astfel: * zona A este zona tropicala umeda, * zona B este zona tropicala uscata (arida), * zona C este zona temperata calda, * zona D este zona temperata rece (boreala), * zona E este zona rece polara, iar * zona H este clima alpina. Zona cu clima calda este cuprinsa între 0° - 30° latitudine nordica si sudica si se împarte la rândul ei în: * zona cu clima ecuatoriala, între 0° - 5° latitudine N. si S., caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata în preajma Ecuatorului este în mod egal încalzita de razele Soarelui care cad perpendicular pe suprafata solului

DESCARCA