Dunarea

Dunarea

Marime: 20 kb
Descarcari: 13

Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra. In drumul sau spre varsare, Dunarea strabate Europa de la vest la est pe o lungime de 2860 km, adunandu-si apele de pe o suprafata de 805.300 km patrati. Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi afluenti de dimensiuni reduse - Brege si Brigach - ce-si au izvoarele sub Varful Kandel (1241 m). Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata Europei, extindandu-se pe teritoriul a zece tari - Germania, Austria , Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Moldova, Croatia, Bulgaria si Ucraina si trece prin patru capitale - Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad. Fluviul s-a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele Vienei, Panonic si Pontic - resturi ale Marii Sarmatice, existente inainte de ridicare muntilor Alpi, Carpati , Dinarici si Balcani. Acolo unde Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau defilee, dintre care se remarca Devin si Portile de Fier, care au separat cursul Dunarii in trei sectoare: superior (alpin), mijlociu (panonic) si inferior (pontic), acesta din urma identificandu-se cu sectorul romanesc. In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt : Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul. In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si Tisa pe stanga. Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38%) de la Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe sectoare. Acestea sunt : * Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul "defileului" deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare sapate acolo unde roca a fost mai moale, si "clisuri" unde roca a fost mai dura. Pana la construirea Sistemului hidroenergetic si de navigatie "Portile de fier I" navigatia prin defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea barajului si lacului de acumulare. Barajul construit prin colaborarea Romaniei si Iugoslaviei are 2 ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe baraj o sosea care leaga Romania de Iugoslavia. Prin cresterea nivelului apei la varsarea Cernei a aparut un mic golf, iar anticul oras Orsova a fost mutat pe o vatra noua. * Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul "luncii") deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala, numita "Portile de Fier II" tot in colaborare cu Iugoslavia. O alta "Turnu Magurele-Nikopolc este in constructie, de aceasta data in colaborare cu Bulgaria. La Giurgiu exista un mare pod rutier si feroviar peste Dunare. Lunca de varsta holocena, formata in ultimii 10000-15000 ani prin aluvionare, creste in latime din amonte in aval, de la 3-4 km la Drobeta Tr. Severin la 16-17 km la Calarasi. In profil longitudinal si transversal lunca prezinta un microrelief format din fasii : -fasia grindurilor fluvionare (aluviuni) -fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa) -fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi ca : Dr. Tr. Severin, Calafat, Tr. Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi.

DESCARCA