Initializarea modului grafic

Initializarea modului grafic

Marime: 42 kb
Descarcari: 3093

Subprogramele Graph pot fi clasificate astfel: Iniţializarea modului grafic; Tratarea erorilor grafice; Definiri de ferestre şi pagini; Subprograme orientate spre puncte: Subprograme orientate spre linii; Subprograme orientate spre arcuri, cercuri şi alte curbe; Subprograme orientate spre poligoane şi haşurări; Subprograme orientate spre salvarea imaginilor; Subprograme orientate spre texte; Defini de culori şi palete. În accepţiunea Unit-ului Graph, colţul stănga sus al ecranului graifc are coordonatele (0, 0). Valorile X sau coloanele cresc spre dreapta. Valoriile Z sau liniile cresc în jos. În Unit-ul Graph este folosită noţiunea de pointer actual (curent) Pointeru actual este similar cursorului din modul text, cu deosebirea că acest pointer nu este vizibil. Monitorul unui calculator afişează o imagine formate din puncte independente, numite pixeli. Fiecare pixel are o culoare şi o luminiozitate propie, independenţa de culoare şi luminiozitatea celorlalţi. Imaginea afişată de monitor este formată dintr-un număr oarecare de linii şi coloane. Cu cât numărul delinii şi coloane este mai mare cu atât calitatea imaginii obţinute este mai ridicată. Spunem că un monitor cu o rezoluţie de 640 / 480 pixeli este mai bun decât un monitor de 320 / 200. Monitorul poate afişa litere, cifre şi semne speciale cât şi portrete, peisaşe, grafice de foncţii, desene, etc. Pentru aceasta nu are nici oimportamţa dacă imaginea afişată reprezintă o poză sau un text. Din punctul de vedere al calculatorului situaţia se prezintă cu totul altfel. Monitorul nu trebuie decât să preia şi să afişeze o imagine deja construită, pe când calculatorul trebuie să gestioneze individual fiecar pixel care compune imaginea. Pentru o imagine formată din 640 / 480 pixeli aceasta înseamnă 307.200 pixeli şi deci un necesar de memorie considerabilă. Din acest motiv primele calculoatoare personale permiteau folosirea exclusivă a modului text. Calculatoarele posedau o compunentă numită placă grafică (sau interfaţă video), componentă în sarcina căreia cade gestionare memoriei video şi controlo monitorului. Aceste plăci grafice au avut o evoluţie notabilă în timp. Unit-ul Graph pune la dispoziţia utilizatorului o bibliotecă grafică cu peste 50 de rutine, ce variază de la subprogramele de nivel înalt, ca SetWiewPort, Circle, Bar3d, Drawpolz, la suprograme orientate pe operaţii de biţi, cum ar fi Getlmage si Putlmage. Sunt suportate diferite tipuri de linii şi modele de haşurare, precum şi mai multe tipuri de caractere, ce pot fi mărite, aliniate şi orientate orizontal sau vertical. Prin intermediul acestor rutine este posibilă construirea unei aplicaţii sofisticate, fiind posibilă programarea independentă de interfaţă grafică folosită de calculatorul pe care se va executa aplicaţia respectivă. Biblioteca grafică a limbajului Turbo Pascal constă din următoarele fişiere: GRAPH. TPU - conţine codul obiectiv al subprogramelor definite în unit-ul graph; *.BGI – aceste fişiere reprezintă drivere specifice pentru mai multe tipuri de interfeţe grafice, pentru rularea programului este necesar numai fişierul .BGI corespunzător plăcii grafice utilizate; *.CHR – aceste fişiere conţin descrierile stilurilor suplimentare de caractere. Unit-ul standard Crt implementează pintre alte programe, trei subprograme destinate generărilor de sunet, clasificate astfel: Suprograme destinate generatorului de sunet. Programele care utilizează aceste subrutine trebuiesă conţină directiva users Crt. În lucrarea de faţă am prezentat toate subprogramele unit-ului Graph, care au fost grupate după domeniul de aplicabilitate. Fiecare capitol este însoţit de aplicaţii practice care ilustrează modul în care sunt definite şi apelate subrutinelor unit-urilor Graph şi Crt.

DESCARCA