Comunicatiile firmei

Comunicatiile firmei

Marime: 233 kb
Descarcari: 694

Comunicatiile firmei Din punct de vedere etimologic, termenul de comunicare provine din cuvântul de origine latină „comunico, -are”, care, la rândul său se presupune a proveni din adjectivul „munis, - e”, cu sensul de „care îşi face datoria, îndatoritor, serviabil”; cuvântul include deci ideea unei atitudini de deschidere, interes şi bunăvoinţă faţă de celălalt/ceilalţi. Comunicatiile firmei Alţi specialişti, consideră că termenul de comunicare este tot de origine latină, dar din cuvântul « cominecare » cu sensul religios de a se împărtăşi de la …, unde simbolizează legătura cu Dumnezeu. Astfel, în acest sens comun, „a comunica” înseamnă  „a face cunoscut, a da de ştire, a informa, a se pune în legătură, în contact cu; a vorbi cu…; a fi în legătură cu…, în contact cu, a duce la …” ( DEX, 1979; p. 179). Conceptul de comunicare a fost studiat şi definit de numeroşi specialişti, în diverse abordări: abordarea generală, psiho-sociologică, economică, managerială, pedagogică sau educaţională, juridică, militară, etc. Comunicatiile firmei Iată câteva accepţiuni ale conceptului de comunicare : Comunicarea reprezintă o diversitate de comportamente, procese şi tehnologii prin care înţelesul este transmis sau derivat prin informaţii M. Agrabian (Psigologia Comunicării); Comunicarea este un proces de emitere a unui mesaj şi de transmitere a acestuia într-o manieră codificată cu ajutorul unui canal către destinatar, în vederea receptării »- Vlăsceanu Mihaela (Dicţionar de Sociologie » ; Comunicatiile firmei Comunicarea reprezintă un schimb de informaţii, de opinii, de idei, realizată cu ajutorul limbajului, a altor coduri şi semne, şi reprezintă prima şi cea mai largă formă de coexistenţă socială « - Dicţionarul Enciclopedic managerial; Comunicarea reprezintă « o componentă de bază a funcţiei de coordonare şi poate fi considerată ca principală activitate desfăşurată de manageri » - Tiberiu Zorleţan. Sintetizănd esenţa acestor accepţiuni acordate conceptului de comunicare, putem spune că, în sens larg, comunicarea reprezintă un schimb de informaţii ce transmite un mesaj între indivizi, reprectiv între un emitent (E) şi receptor (R), printr-un sistem comun de simboluri, semne şi comportamente. 1.2. EVOLUŢIA ABORDĂRILOR PRIVIND COMUNICAREA Elemente concrete de teoria comunicării apar la platon şi aristotel , care au instituţionalizat comunicarea ca disciplină de studiu (alături de filosofie sau matematică) în lyceum şi în academia greaca. epoca modernă a reprezentat avântul în ceea ce priveşte comunicarea ca obiect de studiu şi ştiinţă, care s-a dezvoltat sub toate aspectele, făcând obiectul unor analize clasice si moderne. În funcţie de contribuţia fiecărui autor la enunţarea cât mai completă şi stabilirea principalelor elemente ale procesului de comunicare identificăm următoarele abordări: Comunicatiile firmei a). Abordarea lui Lawel este o abordare liniară, simplificată a procesului de comunicare prin care sunt stabilite reperele de bază, respectv : emiţătorul (E), canalul de comunicare (C), mesajul (M) şi receptorul (R). Această abordare aparţine şcolii clasice, mai exact, Şcolii comportiste, potrivit căreia comunicarea reprezintă un simplu proces de transmitere a unui mesaj, de la emitent la receptor prin intermediul unui canal de comunicare, fără a mai surprinde modul de receptare şi reacţie a celul de primeşte mesajul.

DESCARCA