Elemente teoretice de baza privind finantele

Elemente teoretice de baza privind finantele

Marime: 31 kb
Descarcari: 339

Elemente teoretice de baza privind finantele - Finanţele întreprinderilor reprezintă veriga primară a sistemului financiar şi de credit pentru că majoritatea fondurilor formate la nivelul economiei naţionale îşi au izvorul în veniturile create în aceste subsisteme de bază. Fenomenul financiar se naşte din relaţiile pe care întreprinderea le are cu agenţii economici şi financiari, cu statul, etc. Întreprinderea e o combinaţie de factori materiali (capital tehnic) şi factori umani; un agent economic care e un centru de decizie format din 4 universuri independente : -universul economic, universul financiar, universul statal, universul social. Ca agent economic întreprinderea intră în relaţii cu alţi agenţi economici pe care ii întâlneşte pe diferite pieţe în care se schimbă bunuri şi servicii. Aceste schimburi aparţin universului financiar care apare odată cu universul economic. Agenţii economici care se întâlnesc pe diferite pieţe constituie contextul social în care funcţionează întreprinderea. Aceşti agenţi pot fi grupaţi în funcţie de pieţe în : - furnizori – sunt întâlniţi pe pieţele de materii prime şi servicii - clienţi – pe pieţele de produse şi servicii - salariaţi şi manageri – cei care intră în relaţia cerere-ofertă pe piaţa muncii - acţionari, asociaţi, creditori – întreprinderea interacţionează pe pieţele financiare Totalitatea raporturilor ce apar în cadrul activităţii economice, financiare şi sociale la nivelul întreprinderii reprezintă esenţa finanţelor întreprinderii. În plan suprastructural finanţele întreprinderii se prezintă ca o ramură a ştiinţei financiare. Izvoarele acestor surse financiare în vederea satisfacerii nevoilor întreprinderii sunt nelimitate. Fondurile create într-o întreprindere reflectă necesitatea acoperirii principalelor necesaruri de funcţii : fondul de investiţii, fondul de rulment, fondul de rezervă, etc. Principalele metode de colectare a fondurilor sunt : aportul asociaţilor, autofinanţare, creditare, finanţare de la buget . Sursele şi metodele de constituire a acestor fonduri diferă în funcţie de formele juridice ale societăţilor comerciale şi de structura proprietăţii. Astfel vom întâlni particularităţi la finanţele regiilor autonome, companii naţionale, societăţi comerciale cu capital mixt, de stat sau privat, respectiv cu capital român şi străin, precum şi societăţi cooperatiste. Ţinând cont de stadiul actual de dezvoltare al României şi de tranziţia la economia de piaţă se impun a fi luate unele măsuri de perfecţionare a finanţelor întreprinderii precum : - continuarea înlăturării caracterului centralizat al finanţelor - instituirea unor pârghii financiare - renunţarea la cele vechi - îmbunătăţirea mecanismelor de formare şi gestionare a capitalului - accelerarea circuitului fondului - folosirea unor metodologii adecvate de stabilire a necesarului de fonduri, a rezultatului financiar şi de analiză financiară - stimularea sau restrângerea de către stat a unor activităţi şi reorientarea altora - creşterea rolului creditelor şi dobânzilor în finanţarea activităţii economice - aplicarea unor metode corespunzătoare de amortizare a activelor fixe în raport cu specificul acestora - înlăturarea blocajului financiar la nivelul firmei şi instituirea unor forme rapide de decontare şi de plăţi Finanţele întreprinderii trebuie să contribuie la consolidarea economiei de piaţă, a dezvoltării proprietăţii private, la o mai bună gestionare a patrimoniului, asigurarea unui circuit eficient al capitalurilor, la armonizarea tutror intereselor, la promovarea progresului tehnic şi la creşterea calităţii produselor în vederea unei participări eficiente la circuitul mondial al bunurilor şi valorilor.

DESCARCA