Istoria cunoasterii si a mentalitatilor

Istoria cunoasterii si a mentalitatilor

Marime: 9 kb
Descarcari: 447

"Istoria cunoasterii si a mentalitatilor" Perceperea celuilalt se va baza pe puterea sinteticã a spiritului fiecãruia de a-şi extinde dincolo de orice limitã sau constrângere, viziunile sale lãuntrice, şi astfel, opinia despre cel necunoscut va avea la bazã memoria simţurilor fiecãruia şi va consta în idei deja formulate şi înrãdãcinate. "Istoria cunoasterii si a mentalitatilor" Strãinul nu va fi remarcat datoritã calitãţilor sale, nu va fi considerat un egal, ci va fi supus comparaţiei, acest izvor al greşelilor, şi va fi considerat, în final, un barbar deoarece nu s-a gândit cã ar trebui sã-şi ascundã defectele, viciile sub aparenţe sesducãtoare, el considerând cã trebuie sã fie deschis pentru ca personalitatea sa, izvorul tuturor valorilor sale trecute şi viitoare, sã ajute pe „gazdã” sã-l identifice corect, sã-l cunoascã aşa cum este el, cu bune şi rele, concluzia finalã trebuind sã fie o pãrere realã despre ceea ce reprezintã. "Istoria cunoasterii si a mentalitatilor" Din pãcate, de foarte multe ori, are loc procesul contrar, şi, de aceea, cel din afarã va fi analizat prin prisma intoleranţei care aproape întotdeauna este o moştenire a trecutului ce se exercitã în virtutea opiniilor primite şi pe care fiecare dintre noi a uitat sã le controleze, deşi multe dintre aceste opinii sunt anacronisme. "Istoria cunoasterii si a mentalitatilor" Şi astfel, europenii vãd în asiatici doar rasa galbenã, mâncãtoare de câini (chinezii), de peşte crud (japonezii); în africani, pe rudele îndepãrtate ale maimuţelor; etc. De remarcat faptul cã pigmentul tegumentului este un criteriu deosebit de important în stabilirea relaţiilor dintre oameni chiar şi în zilele noastre. Concluzionãnd, se ajunge la ideea cã orice faptã reprobabilã a anumitor persoane necunoscute va fi pusã pe seama caracteristicilor negative înrãdãcinate în cel care judecã. În susţinerea acestei idei aduc ca exemplificare recentele acţiuni din Afganistan şi Irak. Toate problemele apãrute au fost „încãrcate” populaţiilor autohtone, şi motivate prin fanatismul religios, neţinãndu-se seama de anumite discrepanţe, care în ultima vreme au început sã iasã la ivealã, care demonstreazã cã totul a fost, de fapt, jocul politic intern al S.U.A, respectiv al serviciilor secrete. Dar, fãrã a mai cãuta în alte pãrţi, putem sã ne oprim la situaţia noastrã: Cum suntem priviţi, noi, românii ? Pentru celelalte popoare, român înseamnã, şi în prezent, ţigan care cerşeşte sau furã, copii ai strãzii, Ceauşescu, Nadia Comãneci, Gheorghe Hagi. Este jignitor, atât pentru noi cât şi pentru ei, sã fim judecaţi de cele mai multe ori fãrã ca respectivii sã aibã curiozitatea de a aprofunda ceea ce cunosc sau poate necunoscând nimic despre noi, dupã câteva date aflate din mass-media. De asemenea trebuie remarcatã pãrerea generalã instituitã despre ţigani, chiar şi în rândul românilor care chiar dacã au toate motivele sã-i judece, nu ar trebui sã generalizeze aceastã idee. Din nefericire, renumele care este atât de primejdios, cãpãtându-se foarte uşor, fiind purtat cu chin dar scãpând foarte greu de el, reprezintã „instrumentul de suflat pe care îl fac sã sune bãnuielile, geloziile, presupunerile”, dupã cum spunea Shakespeare, aducând întotdeauna în prim plan numai defectele unui popor, calitãţiile fiind uitate sau foarte repede amintite, smintindu-i astfel şi pe cei care pânã atunci nu cunoşteau nimic despre aceasta. Închei amintind cã ar trebui sã ne gândim foarte bine înainte de a-l judeca pe celãlalt. Sã nu ne lãsãm pradã prejudecãţilor, sã încercãm sã descoperim omul, chiar dacã acesta este diferit de noi, sã ne identificãm cu el, sã analizãm situaţia şi din punctul lui de vedere: Oare el cum ne priveşte? Noi nu suntem strãini, prin urmare, diferiţi pentru el?

DESCARCA