| Calitatea merelor |
10 kb |
17 |
| 10.1.1. Tolerante de calitate pentru Categoria Extra 5 % din numarul sau din greutatea merelor care nu indeplinesc cerintele categoriei, dar le intrunesc pe cele ale categoriei I sau, in mod exceptional, se incadreaza in tolerantele pentru acea categorie. 10.2. Categoria I Merele din ac |
| Combaterea bolilor si daunatorilor la speciile samburoase |
74 kb |
336 |
| Referat despre Combaterea bolilor si daunatorilor la speciile samburoase Paianjenii pomilor fructiferi – sunt de dimensiuni reduse, uneori in numar foarte mare pe frunze.Ataca prin intepare.La inceput pe frunze apar pete mici albe-brunii apoi acestea conflueaza; petele iau o culoare alba-ar |
| Pielea |
28 kb |
1137 |
| Este alcatuita din epiderma (strat de celule care se descuameaza), derma (cu fibre elastice, corpusculi tactili, capilare si terminatii nervoase care dau sensibilitatea) si hipoderma de sub derma (fibre conjunctive si tesut gras care asigura alunecarea pielii pe organe ca oase, muschi - aici se depo |
| Originea si evolutia vertebratelor |
6 kb |
479 |
| In antichitatea hindusa, in India, se cunoaste o prima incercare de clasificare a animalelor, de catre Dalvano, inca cu doua secole inainte de Aristotel. Egiptenii si asirienii, de asemenea cunosteau multe probleme din biologia, mai ales, a animalelor domesticite. In antichitatea greaca, insa |
| Frunza |
6 kb |
2792 |
| Frunzele îşi păstrează culoarea verde, dacă plantele au lumină. Ţinute la întuneric mai mult timp, ele se îngălbenesc. Limbul este străbătut de nişte vinişoare numite nervuri. Acestea sunt fascicule libero – lemnoase care |
| Celula-alcatuire |
13 kb |
19 |
| In corpul omenesc exista o mare varietate de celule.Celulele osoase (osteocite) au o forma stelara; celulele tinere secreta substanta preosoasa,care apoi le inconjoara complet.Celulele cartilaginoase (condrocite) genereaza cartilagiile din incheieturi. Celulele musculare,sau fibrele musculare alcatu |
| Tesuturi vegetale si animale |
425 kb |
15918 |
| Astfel apar tesuturile.Stiinta care studiaza tesuturile se numeste histologie. Tesuturile sunt grupari de celule interdependente care au aceeasi origine, forma, structura si functie.Tesuturile se grupeaza la randul lor, formand organe. Dupa forma celulelor,tesuturile pot fi: -parenchimatic |
| Cordatele-denterostomatele |
10 kb |
839 |
| Ele ocupa toate mediile de viata. Au schelet axial intern ( coarda dorsala sau notocord ) asezat dorsal, deasupra tubului digestiv si sub tubul neural. Notocordul se pastreaza tot timpul vietii la cefalocordate ; la urocordate el este prezent numai la larva, in regiunea cozii ; la vertebrate,notocor |
| Ordinul Cetacee-delfinul, casalotul, balena |
21 kb |
20 |
| Cele mai multe cetacee au şi o înotătoare dorsală triunghiulară, ca cea a rechinilor. Lobii ambelor înotătoare sunt lipsiţi de schelet osos şi sunt susţinuţi numai de ţesut conjunctiv şi gras, precum şi de muşchi. Membrele |
| Relatia dintre fotosinteza si respiratie 2 |
9 kb |
1684 |
| Mecanismul de aborbtie a apei Absorbtia apei se bazeaza pe un fenomen fizic numit osmoza: in principiu o solutie mai concentrate absoarbe apa dintr-o solutie mai diluata atunci cand intre ele se afla un perete semipermeabil. In cazul radacinii, cele doua solutii sunt: sucul vacuolar din celulele |
| Particularitati structurale ale organelor vegetale |
106 kb |
12 |
| Unele plante sunt formate dintr-o singură celulă (unicelulare), ca bacteriile , sau din mai multe celule (pluricelulare), fără organe diferenţiate, având corpul un tal, aşa cum sunt cele mai multe alge, ciuperci şi licheni, plante inferioare, cuprinse & |
| Adaptarile morfologice ale plantelor carnivore |
7 kb |
1024 |
| Toate plantele carnivore prezinta organe necesare unei nutritii normale specifice plantelor verzi de tip obisnuit:au frunze verzi cu care pot asimila CO2 din aer (si din apa). La unii reprezentanti frunzele sunt transformate complet iar la altii partial in organe pt. captarea insectelor; prezi |
| Ecologia Plantelor |
19 kb |
18 |
| Ecologia Plantelor - A.Factorii climatici sau meteorologici sunt abiotici incluzand temperatura, precipitatiile, lumina aerul . I.Din punctul de vedere al umiditatii plantele se impart in: 1.Hidrofilele cuprind plantele care traiesc in apa, mai precis cele acvatice. Cateva exemple de plan |
| Tulpina-structura interna, functii, frunza |
9 kb |
5413 |
| Virful tulpinii se trmina cu un mugure terminal. Din muguri se dezvolta frunzele si florile. Tulpinile tinere impreuna cu mugurii, frunzele si ramurile noi alcatuiesc un lastar. Cresterea in lungime a tulpinii se face prin vraful ei. Tulpiniile sunt: - aeriene - subterane - acvatice |
| Celula-prezentare generala |
10 kb |
12 |
| Daca va uitati cu atentie la firele de nisip,veti observa ca sunt diferite ca forma si marime.Acelasi lucru este valabil si pentru celule-dar diferentele sunt mult mai mari.Celulele sunt de marimi diferite,au forme si culori diferite.Cele mai multe dintre ele sunt alcatuite dintr-o membrana,in care |
| Caracterizarea morfologica, anatomica a tulpinii |
9 kb |
2159 |
| Dupa modul de viata tulpinile se grupeaza in: - aeriene - subpamantene; - acvatice. Tulpinile aeriene Pot avea functii specifice tulpinale precum si alte functii. Functiile specifice pot fi caulis, culme, calamus, scop. Caulis – este o tulpina erbacee obisnuita, cu intern |
| Analizatorii-descriere |
10 kb |
5031 |
| Analizatorul Cutanat (pielea) Straturi : Epiderma – tesut epitelial stratificat Derma(tes conjunct dens) Hipoderma Tes conjlax Segmentii -receptori : terminatii nerv corpusculi Meissner discurile Merkel(corpuniculi : Ruffini Pacini) -intermed : de conducere : caile |
| Pielea |
7 kb |
19 |
| Grosimea pielii varieazǎ între 0,5 şi 5 mm. Este relativ subţire în regiunile corporale puţin expuse la uzurǎ sau presiune, şi mai groasǎ pe suprafeţele care sunt mai solicitate, de exemplu pe tǎlpi. La microscop se poate observa cǎ pi |
| Vertebrate acvatice - rechinii |
30 kb |
3581 |
| Caracterizare Corpul : forma hidrodinamica , acoperit cu solzi ososi, de origine dermica. Membrele reprezentate prin inotatoare perechi : pectorale si ventrale(abdominale),prezinta si inotatoare neperechi : dorsala,anala si codala(cu lobi egali sau inegali). Tegumentul : epiderma multi |
| Tesutul epitelial |
8 kb |
6460 |
| Tesutul este o grupare de celule cu aceeasi origine, structura si functie. Tesuturile au luat nastere ca urmare a multiplicarii si diferentierii celulelor din foitele embrionale. Tesuturile omului se clasifica in: epiteliale, conjunctive, musculare si nervoase. Tesuturile epiteliale acopera s |