Relatiile dintre autoritatile administrative publice in Moldova dupa declararea suveranitatii

Relatiile dintre autoritatile administrative publice in Moldova dupa declararea suveranitatii

Marime: 17 kb
Descarcari: 16

Ea trebuie să servească relaţiilor sociale pornind de la dinamica lor concretă. Fiecare popor trebuie să-şi făurească o administraţie publică proprie, iar limitele şi caracterul acestei administraţii vor depinde de regimul politic al statului respectiv, de relaţiile ce există între organele administraţiei publice de diferite niveluri, de istoria şi tradiţia poporului, de principiile de organizare şi funcţiile exercitate de administraţia publică. Autorităţile administraţiei publice în procesul realizării funcţiilor sale, stabilite de lege, sunt implicate în diferite relaţii în cadrul sistemului autorităţilor administraţiei publice cât şi cu elementele exterioare acestui sistem. Aceasta reiese din faptul că autorităţile publice activează şi sunt influenţate de mediul social, politic şi juridic. Mediul social al administraţiei este ansamblul factorilor externi care îi influenţează structura, formele şi conţinutul acţiunii ei. Activitatea şi structura administraţiei publice evoluează în concordanţă cu dinamica exigenţilor mediului social. O mare influenţă asupra administraţiei publice o are mediul politic. Aceasta se întâmplă din cauza că autorităţile administraţiei publice sunt cele mai importante instrumente de care dispune puterea politică pentru satisfacerea necesităţilor societăţii. Administraţia trebuie să se sprijine pe o putere politică, a cărei autoritate faţă de cetăţeni este un factor principal al eficienţei sale. Activitatea administraţiei publice este influenţată şi diferă în dependenţă de mediul juridic în care se exercită. Îndeplinind sarcinile primite de la puterea politică, autorităţile administraţiei politice asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. Pe de altă parte, însăşi structura administraţiei, funcţiile ei, sunt stabilite şi reglementate prin lege, influenţa mediului juridic asupra administraţiei fiind destul de evidentă. În activitatea organelor administrative accentul se deplasează tot mai frecvent şi mai pronunţat de la administrarea directă spre dirijarea indirectă, de la soluţionarea problemelor curent spre exercitarea managementului strategic. Modificarea funcţiilor are influenţă directă şi asupra mecanismului practic de lucru al organelor administraţiei publice. Tendinţa predominată în prezent este descentralizarea funcţiilor administraţiei publice. Exercitându-şi funcţiile, autorităţile administraţiei publice se află în anumite raporturi atât cu elementele interne ale sistemului administraţiei publice care activează sub influenţa mediului social, politic şi juridic, cât şi cu instituţiile ce reprezintă aceste medii. Sistemul administraţiei publice cuprinde, pe de o parte, autorităţile administraţiei centrale şi locale, iar pe de altă parte autorităţile administraţiei publice cu competenţe generale şi speciale. Între aceste autorităţi ale administraţiei publice se cunosc mai multe tipuri de raporturi. Cunoaşterea şi aprofundarea relaţiilor structurale interne ale administraţiei publice şi instituţiile administrative, autorităţile administrative cu colectivităţile locale, regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale şi umane nu se pot realiza în bune condiţii dacă nu stabilim mai întâi care sunt relaţiile, de pe o parte, între administraţia publică centrală sau administraţia publică locală, ca subsisteme ale sistemului social global, şi celelalte elemente ce formează sistemele distincte şi care, împreună, compun mediul sau cadrul social înconjurător al administraţiei publice. Conform Legii privind administrarea publică locală avem două nivele: - Primul nivel îl formează consiliile săteşti (comunale), orăşeneşti şi primăriile satelor, comunelor, oraşelor. Fiind mai aproape de cetăţeni, anume aceste organe se confruntă zilnic cu necesităţile soluţionării a zeci de probleme ce apar în comunitatea dată. De faptul cum activează această verigă a administraţiei publice locale, depinde foarte mult opiniile oamenilor despre administraţia publică în general. - Al doilea nivel al autorităţilor administrative ale administraţiei publice locale îl constituie consiliile judeţene. Fiind o verigă intermediară între organele administraţiei centrale şi organele administraţiei publice locale de nivelul întâi, consiliile judeţene şi municipale coordonează activitatea consiliilor (comunale). Este important de menţionat că raporturile lor se întemeiază pe principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. La etapa actuală, când Republica Moldova tinde să fie un stat bazat pe drept, administraţia publică e preocupată de executarea nemijlocită a prevederilor Constituţiei, a tuturor actelor normative şi celorlalte acte juridice emise de autorităţile statului de drept. Să precizăm, însă, care sunt relaţiile dintre autorităţile publice şi perspectivele realizării acestor relaţii, cunoaşterea şi aprofundarea relaţiilor structurale, interne, ale administraţiei publice şi instituţiile administrative. Autorităţile administrative, regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale şi umane ale administraţiei publice nu pot fi realizate în bune condiţii fără stabilirea relaţiilor dintre administraţia publică centrală şi cea locală ca elemente ale unui sistem. Ţara noastră se confruntă cu mai multe dificultăţi în rezolvarea acestei probleme legate de moştenirea sa istorică. În Republica Moldova procesul de reformare a administraţiei publice a început mai târziu decât reforma economică. Au fost cauze atât obiective cât şi subiective, ca de exemplu, situaţia social-politică, lipsa bazei juridice etc. Distingem mai multe categorii de relaţii de care avem actualmente nevoie pentru a obţine o administraţie efectivă. Mai întâi însă să analizăm raporturile ce apar între autorităţile administraţiei publice. Din primul grup fac parte raporturile autorităţile administraţiei publice centrale de competenţă generală şi autorităţile administraţiei publice locale de competenţă generală şi specială. Aceste relaţii sunt determinate de raportul de subordonare şi după conţinutul lor sunt relaţii de autoritate ierarhică, care se exprimă prin dreptul organelor administraţiei publice centrale de competenţă generală de a controla activitatea celorlalte organe şi de a emite acte juridice obligatorii pentru acestea. Din alt grup fac parte relaţiile dintre organele administraţiei publice locale de competenţă generală şi specială de pe altă parte.

DESCARCA