Conceptia dezvoltarii culturii fizice si sportului in Republica Moldova

Conceptia dezvoltarii culturii fizice si sportului in Republica Moldova

Marime: 50 kb
Descarcari: 855

Referat despre Conceptia dezvoltarii culturii fizice si sportului in Republica Moldova Practica mondială ne demonstrează, că de dezvoltarea culturii fizice şi sportului în diferite unităţi administrativ-teritoriale, în primul rînd în municipii şi oraşe, se ocupă organele municipale/orăşeneşti, iar în raioane şi sate – consiliile locale, cheltuind în aceste scopuri 1-3 % din bugetul anual total, elaborînd şi implementînd în comun cu organizaţiile locale politica de cultură fizică şi sport. Comitetul pentru Dezvoltarea Sportului al Consiliului Europei (CDDS) observă o tendinţă constantă de creştere a rolului social al culturii fizice şi sportului, a interesului faţă de sportul de performanţă care reflectă schimbările fundamentale în cultura contemporană. Educaţia fizică este un mecanism universal de întremare a populaţiei, formă de auto-realizare şi dezvoltare, precum şi mijloc de combatere a fenomenelor antisociale. Prezenta Conceptţie defineşte scopul, obiectivele, principiile şi mecanismele politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului. Obiectivul principal al elaborării concepţiei este sensibilizarea factorilor de răspundere, a politicienilor, autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor de specialitate, societăţii civile etc. asupra problemelor dezvoltării culturii fizice şi sportului. Se mizează pe faptul că documentele elaborate vor constitui suportul organizaţional pentru promovarea în Republica Moldova a unei politici eficiente şi clare în domeniul dezvoltării culturii fizice şi sportului. La elaborarea Concepţiei au participat specialişti în domeniu, reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova şi ministerelor de resort. 1. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA 1.1. Privire generală asupra culturii fitice şi sportului În Republica Moldova în ultimii 14 ani domeniul culturii fizice şi sportului se finanţează după principiul restant. Sursele financiare acordate culturii fizice şi sportului prin legile bugetare anuale se statuează la cota de 0,03 –0,05% din cheltuieli. Din 1991 pînă în prezent se prelungeşte tendinţa de reducere a reţelei edificiilor sportive (stadioane, terenuri, săli, bazine, spaţii amenajate etc.), numărul cărora s-a micşorat cu 20-30% sau de la 6500 la 4500, inclusiv a bazinelor de înot de 2 ori. Sub pretextul nerentabilităţii, întreprinderile şi organizaţiile se eschivează de la întreţinerea obiectelor sportive şi de asanare, acestea fiind închise, vîndute, date în arendă sau utilizate în alte scopuri contrar destinaţiei. Multipla majorare a preţurilor la serviciile sportive au făcut neaccesibile obiectele sportive pentru zeci de mii de oameni. Actualmente cultura fizică şi sportul este practicat doar de 4-7% din populaţie, pe cînd în ţările dezvoltate economic acest indice atinge cota de 40-60 la sută. Conform unor date selectate, plata pentru frecventarea obiectelor sportive constituie 0,3% din bugetul familiei sau de 12 ori mai puţin decît cheltuielile pentru tutun şi alcool (3,7%). Continuă fluctuaţia cadrelor calificate, antrenorilor şi specialiştilor care pleacă peste hotare, fapt ce caracterizează, dintr-o parte gradul înalt de calificare - ei fiind solicitaţi, din altă parte – lipsa condiţiilor necesare pentru activitatea acestor specialişti în Moldova. În prezent în republică activează 2089 profesori de educaţie fizică şi 1317 antrenori (pentru comparaţie: în anul 1994 activau 3000 profesori şi 1418 antrenori) Numărul şcolilor sportive s-a diminuat substanţial, micşorîndu-se din 1994 pînă în 2005 cu peste 20 de instituţii. Cea mai stringentă problemă, care necesită rezolvare, este nivelul scăzut de pregătire şi dezvoltare fizică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. S-a majorat esenţial numărul elevilor şi studenţilor eliberaţi de la disciplina “educaţia fizică”. Insuficienţa activităţii motrice la ei provoacă boli ale sistemelor cardio-vascular şi locomotor. Din cauza nivelului scăzut al sănătăţii, pînă la 20% din copii sînt eliberaţi de la lecţiile de educaţie fizică. Numai în instituţiile preuniversitare din republică 15-20% elevi sînt eliberaţi de la aceste ore. Şi acest indice este în creştere, spre exemplu: în anul 2003 în Chişinău erau atestaţi 12 mii, iar în 2004 deja 14 mii elevi. Răspîndirea hipodinamiei în rîndul elevilor şi a studenţilor a atins cota de 80 la sută. Medicii constată cu hipotrofia dezvoltării fizice la recruţi, ceea se reflectă la încorporarea în rîndurile armatei a contingentului sănătos. O bună parte din populaţie în anii de reformă se aflau în stare psihoemoţională şi stres social, ceea ce a dus la creşterea depresiilor, nervozităţii, alcoolismului, narcomaniei, fumatului, criminalităţii. În condiţiile perioadei de tranziţie se atestă tendinţe negative şi în organizarea şi practicarea exerciţiului fizic la locul de muncă şi de trai. Cu peste 50 la sută s-a redus în anii 1995-2005 numărul colectivelor primare de cultură fizică şi al cluburilor sportive la locul de trai. Practic, au dispărut cluburile pentru minori. Multe servicii acordate de sectorul privat şi, uneori a celui de stat, se prestează contra plată, fapt ce reduce esenţial numărul celor care practică sportul. În situaţia creată este necesară stoparea agravării sănătăţii şi tendinţei depopulaţiei localităţilor, adoptarea măsurilor radicale pentru îmbunătăţirea calitativă a resurselor umane, formarea modului sănătos de viaţă, noilor orientări care vor include înalta responsabilitate civică şi patriotismul, combaterea deprinderilor dăunătoare. 1.2. Necesitatea promovării dezvoltării culturii fizice şi sportului Schimbările sociale şi structurale din ultimii 14-15 ani au adus la pierderi esenţiale economice şi scăderi ale potenţialului uman. În condiţiile actuale a devenit o necesitate reală elaborarea şi implementarea Concepţiei de dezvoltare a culturii fizice şi sportului pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv raioanele de est ale ţării. O ieşire din situaţia creată ar fi valorificarea potenţialului propriu şi mobilizarea resurselor suplimentare, bazate pe programe speciale de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului, pe un cadru legal şi instituţional de coordonare etc. Toate acestea se pot realiza, din perspectiva experienţei europene, prin promovarea unei politici adecvate de dezvoltare a culturii fizice şi sportului. Or, finalitatea politicii în domeniul culturii fizice şi sportului este crearea condiţiilor de realizare a programelor speciale de nivel naţional şi local pentru dezvoltarea atît a sportului pentru toţi (copii, elevi, studenţi, recruţi, adulţi, persoane cu disabilităţi, pensionari), cît şi a rezervelor sportive şi a sportului de performanţă (juniori, tineret, seniori). Politica statului în domeniul culturii fizice şi sportului se plasează printre politicile prioritare din domeniul socio-cultural. La etapa contemporană de dezvoltare a Republicii Moldova au apărut noi cerinţe sociale, inclusiv şi în domeniul culturii fizice şi sportului. În condiţiile de trecere a Republicii Moldova la economia de piaţă şi societatea democratică, acceptării de către Moldova a idealurilor şi valorilor mondiale, modelul naţional al culturii fizice şi sportului, ca parte esenţială a modului sănătos de viaţă, trebuie să rezolve următoarele sarcini: - pregătirea profesională continuă a specialiştilor în domeniul culturii fizice şi sportului atît în ţară, cît şi peste hotare; - asigurarea instituţiilor de profil cu materiale metodico-didactice şi ştiinţifice; - selectarea calitativă a sportivilor dotaţi pentru şcolile, cluburile sportive şi loturile naţionale ale Republicii Moldova; - majorarea contingentului de sportivi în şcolile şi cluburile sportive; - majorarea şi optimizarea reţelei instituţiilor sportive de profil (şcoli, licee, cluburi); - sporirea performanţelor sportivilor moldoveni la competiţiile internaţionale; - continuarea creării imaginii pozitive a Republicii Moldova pe arena mondială; - propagarea pe larg a exerciţiilor fizice în profilaxia îmbolnăvirilor şi întremării sănătăţii populaţiei de diferită vîrstă. - organizarea activităţilor de agrement şi profilaxiei comportării antisociale ale tineretului; - folosirea culturii fizice şi sportului ca component important de dezvoltare intelectuală, morală şi estetică a generaţiei în creştere; - pregătirea către serviciul militar şi activitatea de muncă; - folosirea culturii fizice şi sportului pentru integrarea invalizilor şi copiilor orfani în sfera socială; - crearea ...

DESCARCA